Vand blugi South Pole , pret 70 RON DETALII
Vand hanorac South Pole , pret 60 RON DETALII
Vand sapca NY , pret 25 RON DETALII
Vand sapca Celtic , pret 25 RON DETALII VANDUT !!!
duminică, 31 ianuarie 2010
Filelist
Da , este vorba despre vestitul filelist.ro . Acum caeva secunde m-am lasat batut din incercarea mea de a cauta niste comedii romanesti , vechi si noi ... Din vreo 20 de comedii romanesti cautate , nu am gasit decat UNA SINGURA ! Cum mama dracu sa fii unul dintre cele mai folosite siteuri de torente din Romania si sa nu ai comedii BUNE , ROMANESTI , in marea ta arhiva ?! Pai dao-n pizda masii de treaba ba frate ! Chiar incepuse sa imi placa siteul asta , dar cu ocazia acestei chestii , are mai multe minusuri de la mine si cred ca nu sunt singurul . . .
vineri, 29 ianuarie 2010
Avatar varianta porno
A aparut si o bucata dintr-o varianta porno a filmului Avatar , creata de niste fani .
joi, 28 ianuarie 2010
Balul bobocilor Liceul cu Program Sportiv Vaslui VIDEO
Am urcat cateva poze , acum voi urca si doua filmulete . :D
UPDATE :
UPDATE :
Balul bobocilor la Liceul cu Program Sportiv Vaslui POZE
Ei , iata ca s-a mai scurs o editie din Balul bobocilor de la LPS Vaslui . Aseara (27.01.2010) , la Casa de cultura Vaslui , a avut loc Balul bobocilor lepesisti .
Anul acesta mi s-a parut cea mai de rahat organizare . In afara faptului ca sunt speculatii in privinta castigatorilor , frigul din sala a facut intrecere cu cel de afara , unii concurenti din cauza emotiilor sau chiar a prostiei si-au uitat poezia , replicile din rol si alte chestii ...
La sfarsitul galei (inaintea anuntarii Miss-ului si Missteru-lui) , a cantat trupa Queta . Probabil stiti cine e Queta ... Au cantat baietii aia vreo cateva piese acolo (si Raluca ;)) ) iar cand sa bage melodia de final care din cate am afla au repetat mult pentru ca aceasta sa iasa tare , organizatorii super-balului , au hotarat sa ii scoata de pe scena . Normal , Queta nu e alcatuita din prosti si in ciuda semnelor facute din culise ca acestia sa paraseasca scena au mai cantat si piesa de final . PE parcursul piesei , jumatate de sala sau chiar putin mai mult s-au ridicat in picioare si au inceput sa faca marlaneala . Cand spun marlaneala ma refer la faptul ca au inceput sa huiduie , sa suiere si alte cacaturi ...
Discoteca a fost in Menthor , normal , manele cat mai multe si cam atat ...




Anul acesta mi s-a parut cea mai de rahat organizare . In afara faptului ca sunt speculatii in privinta castigatorilor , frigul din sala a facut intrecere cu cel de afara , unii concurenti din cauza emotiilor sau chiar a prostiei si-au uitat poezia , replicile din rol si alte chestii ...
La sfarsitul galei (inaintea anuntarii Miss-ului si Missteru-lui) , a cantat trupa Queta . Probabil stiti cine e Queta ... Au cantat baietii aia vreo cateva piese acolo (si Raluca ;)) ) iar cand sa bage melodia de final care din cate am afla au repetat mult pentru ca aceasta sa iasa tare , organizatorii super-balului , au hotarat sa ii scoata de pe scena . Normal , Queta nu e alcatuita din prosti si in ciuda semnelor facute din culise ca acestia sa paraseasca scena au mai cantat si piesa de final . PE parcursul piesei , jumatate de sala sau chiar putin mai mult s-au ridicat in picioare si au inceput sa faca marlaneala . Cand spun marlaneala ma refer la faptul ca au inceput sa huiduie , sa suiere si alte cacaturi ...
Discoteca a fost in Menthor , normal , manele cat mai multe si cam atat ...
miercuri, 27 ianuarie 2010
luni, 25 ianuarie 2010
De ce este atat de frig ?!
Toata lumea se intreaba de ce este atat de frig in Romania . Raspunsul , sa zicem unul bun , l-am gasit din greseala , in Gandul .
Valul polar s-a plimbat până în Siberia, s-a suprarăcit, a intrat în Europa. Meteorologii spun că gerul năprasnic din România este cauzat de faptul că iarna aceasta valul de frig venit dinspre cercul polar a făcut un soi de "buclă" peste Siberia şi abia după aceea a intrat în România, "suprarăcit".
Fenomenul se întâmplă foarte rar; ultima dată a fost în '85, când am avut -35,5 grade. Dar de ce s-a format "bucla"? Nici meteorologii nu ştiu exact, dar au încercat explicaţii cum că "aşa s-au plimbat curenţii de aer", sau "dar de ce bate vântul?".
Viorica Dima, meteorolog ANM, ne-a spus: "Până acum, frontul polar pătrundea în ţară direct peste Scandinavia, nordul Rusiei, Polonia. Acum, însă, s-a dus în nord-estul Asiei, a trecut peste Urali, apoi s-a suprarăcit în Siberia şi a intrat şi în România.
Aceasta este o situaţie mai puţin întâlnită, dar nu unică. De aceea acum sunt temperaturi extreme în întreaga jumătate de est a Europei.
Polonia a avut cod roşu chiar, două zile la rând". Astfel de variaţii de temperatură sunt normale, chiar dacă avem încălzire globală, ne-a explicat Roxana Bojariu, şefa secţiei de Climatologie de la ANM. "Întotdeauna au fost, sunt şi vor fi fluctuaţii climatice naturale. Nu se încălzeşte la fel toată planeta, nici uniform şi nici în acelaşi timp", a adăugat aceasta .
Sursa : Gandul.info
Valul polar s-a plimbat până în Siberia, s-a suprarăcit, a intrat în Europa. Meteorologii spun că gerul năprasnic din România este cauzat de faptul că iarna aceasta valul de frig venit dinspre cercul polar a făcut un soi de "buclă" peste Siberia şi abia după aceea a intrat în România, "suprarăcit".
Fenomenul se întâmplă foarte rar; ultima dată a fost în '85, când am avut -35,5 grade. Dar de ce s-a format "bucla"? Nici meteorologii nu ştiu exact, dar au încercat explicaţii cum că "aşa s-au plimbat curenţii de aer", sau "dar de ce bate vântul?".
Viorica Dima, meteorolog ANM, ne-a spus: "Până acum, frontul polar pătrundea în ţară direct peste Scandinavia, nordul Rusiei, Polonia. Acum, însă, s-a dus în nord-estul Asiei, a trecut peste Urali, apoi s-a suprarăcit în Siberia şi a intrat şi în România.
Aceasta este o situaţie mai puţin întâlnită, dar nu unică. De aceea acum sunt temperaturi extreme în întreaga jumătate de est a Europei.
Polonia a avut cod roşu chiar, două zile la rând". Astfel de variaţii de temperatură sunt normale, chiar dacă avem încălzire globală, ne-a explicat Roxana Bojariu, şefa secţiei de Climatologie de la ANM. "Întotdeauna au fost, sunt şi vor fi fluctuaţii climatice naturale. Nu se încălzeşte la fel toată planeta, nici uniform şi nici în acelaşi timp", a adăugat aceasta .
Sursa : Gandul.info
Ce este un peoplemeter-ul

Ce este un peoplemeter ?! Este un aparat in forma de prisma care se pune pe televizor si este conecatat la un alt aparat cam la fel , dar fara ecran , care trimite semnalele la satelit . Acest people metru este controloat cu o telecomanda si este setat inainte de a fi conectat la satelit . Sa dau un exemplu . La mine in familie , suntem 4 membri . Cand am avut peoplemetru pus la televizor , tata era 1 , mama 2 , eu 3 , sormea 4 . La numarul meu , erau trecute datele mele personale , la restu membrilor la fel . Cand deschideam televizorul , trebuia sa apas pe numarul 3 , la telecomanda , daca era si sormea si se uita la ce ma uitam si eu , apasam 4 , daca era si mama si tata , puneam si numerele lor . In cazul in care aveai un vizitator , aveai butoane speciale , unde treceai varsta vecinului si durata cat sta .
Cam complicata treaba , dar daca stam si ne gandim , aceste aparate tin televiziunile in viata , cu ajutorul acestor gadgeturi (daca le pot spune asa) , televiziunile afla care este numarul de telespectatori pe zi si ce varste au acestia .
Blugi Levi's
Vand blugi Levi's , purtati de 3-4 ori , pentru datalii CLICK AICI . Ii livrez oriunde in tara , insa costul livrarii este suportat de cumparator . Costul livrarii depinde de distanta dintre Vaslui si localitatea cumparatorului .
duminică, 24 ianuarie 2010
vineri, 22 ianuarie 2010
Funny video
Ieri am bagat doua filmulete cu doi cai , azi voi baga un filmulet cu niste faze tari din fotbal , calarie , mers pe motor si altele . Imaginile vorbesc de la sine !
Vizionare placuta !
Vizionare placuta !
joi, 21 ianuarie 2010
Ca tot veni vorba de cai
Ca tot veni vorba de cai , am mai gasit ceva funny . . . Prostia in alte tari ! :))
Forumul vasluienilor
Titlul nu e unu cat se poate de sugestiv . Din cate am observat eu , adminul principal , Iuli , vrea sa adune lumea buna pe un forum . Cand zic lumea buna ma refer la cei care nu-s cocalari . Ma refer la lumea care mai vine prin secu , participa la party-uri organizate in Club K , Rocambole ... plm ... va dati voi seama .
Forumul e ok , momentan se mai lucreaza la tema , in rest toata treaba e buna , doar ca mai trebuie populat . Daca vreti , puteti sa va convingeti intrand -->AICI<-- . Daca va place il puteti pune la status , sau sa il dati mai departe la prietenii vostri !
Forumul e ok , momentan se mai lucreaza la tema , in rest toata treaba e buna , doar ca mai trebuie populat . Daca vreti , puteti sa va convingeti intrand -->AICI<-- . Daca va place il puteti pune la status , sau sa il dati mai departe la prietenii vostri !
Bloggeri prosti !
Am dat click pe un status si am intrat pe un blog unde vad un cacat de articol . :)) De ce zic asta ?! Pai plm ... inafara faptului ca stiam ca omu e prost , redus mintal si ca se ia de oricine fara sa se uite in oglinda , m-am convins si mai tare cat e de prost ! Am dat peste o multime de linkuri in care omu arata ceva filmulete si printre linkurile alea , am dat peste un video despre un prieten , care chiar daca toata lumea se lua de autorul blogului (cel care a pus clipul pe blog) , el orgoliosul pulii , tot nu a scos fiilmuletul . L-a facut de cacat pe saracul om (nu am vazut filmuletul ca a fost scos de pe iutub) , a convins lumea cat e el de prost si a adus ceva vizitatori pe bloguletul sau slab vizitat datorita titlului ca e cu betivi si lumea cauta asa ceva . Eh ... asta e ultimul articol in care ma leg de prostu sef ! Promit !
miercuri, 20 ianuarie 2010
Concert Bullet
5 februarie Club Menthor , lansare Bullet - Metamorfoza , pret bilet , 5 RON , pret album 10 RON .
luni, 18 ianuarie 2010
vineri, 15 ianuarie 2010
Porno la un infochiosc din Bucuresti
Bucuresti, Parcul National (fost "23 August"). Joi, ora 20:00, in fata Teatrului de Vara de langa Patinoarul National. Un tata isi plimba linistit copilul prin parc, cand... in loc de informatiile despre administratia locala si Bucuresti, care ar fi trebuit sa curga pe ecranul chioscului amplasat de Primaria Sectorului 2, barbatul vede o adevarata desfasurare de forta... erotica.
ATENTIE !!! CONTINUT +18
Sursa : proTV.ro
ATENTIE !!! CONTINUT +18
Sursa : proTV.ro
Spike - Scandal video
Si a aparut cel mai asteptat videoclip in materie de hip-hop (zic eu) ...
Vizionare placuta !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Vizionare placuta !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
iNaked
Dacă nu ai încă iPhone, iată un motiv cât se poate de întemeiat să-ţi cumperi unul: iNaked. Este vorba de o aplicaţie care se foloseşte de camera foto, analizează corpurile în mişcare şi le dezbracă de haine.
De acum înainte, amatorii de aventuri de-o noapte vor şti dinainte ce surprize le rezervă partenera. Cei interesaţi de iNaked, click aici pentru download puneţi-vă pofta în cui şi lăsaţi fanteziile pe mai târziu - aplicaţia, din păcate sau din fericire, nu există sau cel puţin nu este disponibilă publicului larg.
Sursa : go4it.ro
marți, 12 ianuarie 2010
Morometii rezumat
Romanul începe cu întoarcerea de la câmp a lui Ilie Moromete împreună cu familia sa.
Familia Moromeţilor este numeroasă, alcatuită din copii proveniţi şi din alte căsătorii: Ilie Moromete – tatăl, cu zece ani mai mare decât soţia sa Catrina. Tatăl venise în această a doua căsătorie cu trei băieţi, Paraschiv, Nilă şi Achim, cărora li se adăugaseră două fete, Tita şi Ilinca, şi încă un băiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.
Moromeţii se află la cină, strânşi în tindă, în jurul unei mese mici, joase, şi rotunde. Atmosfera este tensionată fiecare dintre membrii familiei având nemulţumiri.
Catrina are unele discuţii cu fii săi vitregi, Paraschiv, Nilă şi Achim iar tatăl Moromete poartă o discuţie tensionată cu fiul său cel mic Niculae care ar fi vrut să se ducă la şcoală, să înveţe, dar tatăl îl trimitea cu oile la păscut.
Gospodăria Moromeţilor pare solidă şi grija conducătorului ei este s-o menţină intactă.
Ilie Moromete are două loturi, al lui şi al Catrinei, şi o mulţime de copii care să muncească şi totuşi începe să nu îi mergă prea bine
Conflictele din familia Moromeţilor încep să apară, băieţii cei mari sunt din ce în ce mai porniţi împotriva Catrinei dar şi împotriva surorilor vitrege Tita şi Ilinca întrucât ele îşi făceau haine noi şi mama lor le strângea zestre pentru măritiş.
Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete şi nevasata lui, deoarece Catrina îl întreabă din ce in ce mai des de lotul ei de pământ dar pe care Moromete îl vânduse în timpul foametei de după primul război. Bărbatul îi promisese în schimb că îi face acte pe casă ca ea să nu rămână pe drumuri dar acesta nu se ţine de cuvânt.
Băieţii se află în conflict şi cu tatăl lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei îi pune la muncă toată ziua.
Băieţii cei mari plănuiesc să plece cu oile la Bucureşti, ca să facă bani. Datoriile familiei la bancă, plata foncirii şi traiul familiei deveneau din ce în ce mai apăsătoare pentru Moromete care trebuia să se descurce cumva fără să vândă pământ.
Acesta se hotărăşte să vândă salcâmul din curte, lui Tudor Bălosu, dar totuşi nu era împăcat cu gândul dar nu avea ce face.
În faţa fierăriei lui Iocan se află o poiană mare unde în fiecare duminică se adunau ţăranii pentru a citii ziarul şi a comenta politica ironic şi cu umor. Moromete, Cocoşila şi Dumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul şi comentau cel mai mult, Moromete era abonat la “Mişcarea”, Iocan la “Curentul”, iar Cocoşila la “Dimineaţa” dar dacă ei veneau fără ziare insemna că erau supăraţi şi nu aveau chef să vorbească.
Pentru Moromete plata foncirii rămâne motiv de îngrijorare deoarece nu câştiga suficenţi bani pentru a plătii taxele pentru pământ şi ratele pentru împrumutul luat de la bancă.
Când se întoarce de la fierărie pe prispa casei îl întâmpină cei care veniseră dupa plata foncirii. Moromete în acel moment face scandal dar până la urmă plăteşte o mie de lei reuşind să îi convingă că va plăti restul peste o săptămână două.
Începe secerişul moment în care toată familia era prezentă pe câmp şi făcea câte ceva, fiecare aveau sarcinile impărţite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care porneşte recoltarea grânelor, ceilalţi seceră grâul şi îl duc la capăt iar tatăl leaga snopii. Femeile se ocupă de mâncare pentru secerători.
Băieţii cei mari fug în Bucureşti aşa cum îşi propuseseră chiar dacă tatăl lor nu era de acord. Paraschiv, Nilă şi Achim fugiseră cu caii, oile toţi banii şi cele mai bune covoare.
Văzând că nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Bălosu un lot de pământ şi locul din spatele casei reuşind astfel să achite taxele pe foncire, datoria la bancă, taxele şcolare pentru Niculae şi îi mai rămân şi bani ca să îsi cumpere doi cai.
În sat mai sunt familii în care conflictele se ţin lanţ.
Conflictul dintre Tudor Bălosu şi fica lui Polina pentru că aceasta fugise cu un băiat sărac din sat, Birică, cu care tatăl nu este de acord. Fata ţinea foarte mult la Birica, îl pune pe acesta să secere grâul de pe pământul care i se cuvenea ca zestre, apoi dă foc casei părinteşti, iscându-se şi o bătaie intre Birică, tatăl şi fratele Polinei.
Vasile Boţoghină se ceartă cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de plămâni şi ar vrea să vândă un lot de pământ pentru a avea bani ca să meargă la sanatoriu, să se trateze. Angelina se opune să vândă pământul, deoarece ftizia era o boală incurabilă şi femeia ştia că bărbatul ei va muri cu sau fără tratament iar ea va rămâne văduvă şi fără pământ. Boţoghină se duce la sanatoriu, cheltuieşte banii luaţi pe lotul de pămnât şi simţindu-se mai bine, nu ascultă sfatul doctorului şi se apucă de muncă iar oboseala il răpune.
Nici familia Ţugurlan nu o ducea prea bine, făcusera şapte copii în treiseprezece ani dar în fiecare an îi murea câte unul şi puneau câte o cruce la stâlpul porţii. Această tragedie îl face pe Ţugurlan agresiv, certăret, se bate cu fiul primarului, cu şeful de post şi ajunge la închisoare.
Sursa : www.referat.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Familia Moromeţilor este numeroasă, alcatuită din copii proveniţi şi din alte căsătorii: Ilie Moromete – tatăl, cu zece ani mai mare decât soţia sa Catrina. Tatăl venise în această a doua căsătorie cu trei băieţi, Paraschiv, Nilă şi Achim, cărora li se adăugaseră două fete, Tita şi Ilinca, şi încă un băiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.
Moromeţii se află la cină, strânşi în tindă, în jurul unei mese mici, joase, şi rotunde. Atmosfera este tensionată fiecare dintre membrii familiei având nemulţumiri.
Catrina are unele discuţii cu fii săi vitregi, Paraschiv, Nilă şi Achim iar tatăl Moromete poartă o discuţie tensionată cu fiul său cel mic Niculae care ar fi vrut să se ducă la şcoală, să înveţe, dar tatăl îl trimitea cu oile la păscut.
Gospodăria Moromeţilor pare solidă şi grija conducătorului ei este s-o menţină intactă.
Ilie Moromete are două loturi, al lui şi al Catrinei, şi o mulţime de copii care să muncească şi totuşi începe să nu îi mergă prea bine
Conflictele din familia Moromeţilor încep să apară, băieţii cei mari sunt din ce în ce mai porniţi împotriva Catrinei dar şi împotriva surorilor vitrege Tita şi Ilinca întrucât ele îşi făceau haine noi şi mama lor le strângea zestre pentru măritiş.
Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete şi nevasata lui, deoarece Catrina îl întreabă din ce in ce mai des de lotul ei de pământ dar pe care Moromete îl vânduse în timpul foametei de după primul război. Bărbatul îi promisese în schimb că îi face acte pe casă ca ea să nu rămână pe drumuri dar acesta nu se ţine de cuvânt.
Băieţii se află în conflict şi cu tatăl lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei îi pune la muncă toată ziua.
Băieţii cei mari plănuiesc să plece cu oile la Bucureşti, ca să facă bani. Datoriile familiei la bancă, plata foncirii şi traiul familiei deveneau din ce în ce mai apăsătoare pentru Moromete care trebuia să se descurce cumva fără să vândă pământ.
Acesta se hotărăşte să vândă salcâmul din curte, lui Tudor Bălosu, dar totuşi nu era împăcat cu gândul dar nu avea ce face.
În faţa fierăriei lui Iocan se află o poiană mare unde în fiecare duminică se adunau ţăranii pentru a citii ziarul şi a comenta politica ironic şi cu umor. Moromete, Cocoşila şi Dumitru al lui Nae erau cei care citeau ziarul şi comentau cel mai mult, Moromete era abonat la “Mişcarea”, Iocan la “Curentul”, iar Cocoşila la “Dimineaţa” dar dacă ei veneau fără ziare insemna că erau supăraţi şi nu aveau chef să vorbească.
Pentru Moromete plata foncirii rămâne motiv de îngrijorare deoarece nu câştiga suficenţi bani pentru a plătii taxele pentru pământ şi ratele pentru împrumutul luat de la bancă.
Când se întoarce de la fierărie pe prispa casei îl întâmpină cei care veniseră dupa plata foncirii. Moromete în acel moment face scandal dar până la urmă plăteşte o mie de lei reuşind să îi convingă că va plăti restul peste o săptămână două.
Începe secerişul moment în care toată familia era prezentă pe câmp şi făcea câte ceva, fiecare aveau sarcinile impărţite. Cel mai vrednic dintre copii este cel care porneşte recoltarea grânelor, ceilalţi seceră grâul şi îl duc la capăt iar tatăl leaga snopii. Femeile se ocupă de mâncare pentru secerători.
Băieţii cei mari fug în Bucureşti aşa cum îşi propuseseră chiar dacă tatăl lor nu era de acord. Paraschiv, Nilă şi Achim fugiseră cu caii, oile toţi banii şi cele mai bune covoare.
Văzând că nu se mai poate descurca Moromete vinde lui Bălosu un lot de pământ şi locul din spatele casei reuşind astfel să achite taxele pe foncire, datoria la bancă, taxele şcolare pentru Niculae şi îi mai rămân şi bani ca să îsi cumpere doi cai.
În sat mai sunt familii în care conflictele se ţin lanţ.
Conflictul dintre Tudor Bălosu şi fica lui Polina pentru că aceasta fugise cu un băiat sărac din sat, Birică, cu care tatăl nu este de acord. Fata ţinea foarte mult la Birica, îl pune pe acesta să secere grâul de pe pământul care i se cuvenea ca zestre, apoi dă foc casei părinteşti, iscându-se şi o bătaie intre Birică, tatăl şi fratele Polinei.
Vasile Boţoghină se ceartă cu Angelina, nevasta lui deoarece el este bolnav de plămâni şi ar vrea să vândă un lot de pământ pentru a avea bani ca să meargă la sanatoriu, să se trateze. Angelina se opune să vândă pământul, deoarece ftizia era o boală incurabilă şi femeia ştia că bărbatul ei va muri cu sau fără tratament iar ea va rămâne văduvă şi fără pământ. Boţoghină se duce la sanatoriu, cheltuieşte banii luaţi pe lotul de pămnât şi simţindu-se mai bine, nu ascultă sfatul doctorului şi se apucă de muncă iar oboseala il răpune.
Nici familia Ţugurlan nu o ducea prea bine, făcusera şapte copii în treiseprezece ani dar în fiecare an îi murea câte unul şi puneau câte o cruce la stâlpul porţii. Această tragedie îl face pe Ţugurlan agresiv, certăret, se bate cu fiul primarului, cu şeful de post şi ajunge la închisoare.
Sursa : www.referat.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Morometii - caracterizarea personajului Ilie Moromete
Marin Preda pleaca in construirea personajului Ilie Moromete de la tatal sau , Tudor Calarasu , modelul sau literar : “Scriind , totdeauna am admirat ceva , o creatie preexistenta , care mi-a fermecat nu numai copilaria , ci maturitatea : eroul preferat , Moromete , care a existat in realitate , a fost tatal meu . Acest sentiment a ramas stabil si profound pentru toata viata.”
Ilie Moromete , aflat intre “tinerete si batranete , cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva” , este un om rational in ceea ce priveste atitudinea lui fata de pamant . Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu , care era dominat de instinctul de posesiune, de lacomie pentru pamant , Moromete nu este sclavul imbogatirii , ci pamantul constituie pentru el simbolul libertatii materiale si spirituale , idee marturisita de el in finalul romanului : „Domnule , eu am dus totdeauna o viata independenta” .
Ilie Moromete este singurul taran-filozof din literatura romana , framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele panantului , de vreme si de Dumnezeu sunt relevate pentru firea sa reflexiva .
Meditand asupra propriei vieti , cand parasit de fii cei mari , cand familia sa se afla in pragul destramarii , Ilie Moromete se gaseste ca gresise considerand ca lumea „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca nenorocirile sunt „numai ale altora” . Simtindu-se singur , isi cauta linistea pe camp , in afara satului , unde poate vorbi cu sine insusi , deoarece „cum sa traiesti , daca nu esti linistit ?” Moromete se aseaza pe o piatra de hotar „cu capul in maine” , punandu-si un sir de intrebari , ca si cand ar fi vorbit cu altcineva , cautand explicatii pentru declinul in care se afla familia sa . Gandurile sumbre se indreapta spre o autoanaliza a atitudinii de parinte , a relatiei sale cu copiii si se consoleaza: „Am facut tot ce trebuia (...) le-am dat (...) fiecaruia ce-a vrut (...) i-am iertat mereu” .
Relevanta pentru aceasta trasatura este si scena ploii , cand Moromete udat pana la piele de o „ploaie repede si calda” , cugeta si exprima o adevarata filozofie de viata precum monolog interior , analizeaza conditia taranului in lume precum si relatia dintre tata si copii . El se intreaba „ce-o sa mananci , ma tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune . Dezamagit in etica sa paterna , ranit de fiii sai mai mari in autoritatea de tata , se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte : „tot am facut ceva , am crescut sase copii si le-am tinut pamantul pana in momentul de fata , desi ei au fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca” . Grija lui pentru educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata si , desiniciodata nu s-a aratat iubitor cu ei , este limpede ca le-a dorit totdeauna binele : „toata viata le-am spus si i-am invatat (...) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata (...) ca de mancare e lesne , dar ce le spui ? (...) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani . O sa-si stearga picioarele pe tine , ca n-ai stiut sa faci din ei oameni” .
Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete , evidenta in majoritatea scenelor din roman . Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru „firea sucita” a eroului . La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul , Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda , insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua . Daca da ploaia asta , o sa fac o gramada de grau” , subintelegand ca s-ar putea sa scape si astfel de datorii , decat taind salcamul . Starneste deseori reatii uluitoare celor din jur , din cauza logicii sale „sucite” , cum ii spune Catrina . Dupa plecarea lui Jupuitu , Moromete este cuprins de o „ciudata voiosie” si-i marturiseste lui Balosu „l-am pacalit cu doua sute de lei (...) i-am dat numai o mie (...) . Balosu se uita la el cu o privire rece si buimaca . Nu intelegea.”
Ironia ascutita , inteligenta iesita din comun si spiritul jucaus , felul sau de a face haz de necaz contureaza un personaj aparte intre taranii literaturii romane , stand mai aproape de realitate decat de fictiune .
Citirea ziarelor in Poiana lui Iocan este o hrana sufleteasca pentru Moromete , discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si disocia ideile din articolele publicate , de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii si nu de a prezenta fapte de senzatie . El este categoric , in viata colectivitatii , o autoritate care-i domina prin replici bine gandite , pline de umor si ironie : „Lasa-l , ma Dumitre , zise Moromete blajin . E si el legionar , ce-ai cu el ?” . Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui , il scoala pe Nila in zorii zilei , care este naucit de decizia tatalui sau : „De ce sa-l taiem ? Cum o sa-l taiem ?” , dar cu totul uluit de raspuns : „Asa ca sa se mire prostii !” Dupa accea , la aceeasi intrebare a lui Paraschiv, Moromete , il pune pe Nila sa-i raspunda , care citandu-l pe Moromete , ii spune cu bucurie : „Ca sa se mire prostii” . Trimitand pe Nila sa vina cu caii pentru a cara salcamul ce urma sa cada , acesta duce caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasa pomul , iar Moromete exclama cu umor : „Adica da ! ... Treci cu ei incoa sa cada salcamul pe ei” . Exemplele sunt numeroase , „a face haz de necaz” fiind o adevarata filozofie de viata a lui Moromete . Lui Niculae , care intarzia sa vina la masa , ii spune : „Te dusesi in gradina sa te odihnesti , ca pana acum statusi !” sau certand fetele , care se dusesera la scaldat , in loc sa-si ajute mama sa pregateasca masa : „Daca va iau de par si matur batatura cu voi , va scutesc de-o treaba manie dimineata” .
Tehnica amnarii sete un alt concept al filozofiei de viata a lui Moromete , el incercand sa taraganeze orice decizie sau atitudine cere nu-i convenea . Scena cu Jupuitu este magistral construita de prozator , atmosfera , tensiunea , iritarea celorlalti fiind inadins provaocata de Moromete pentru a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. Mai intai Moromete intra in curte , trece pe langa prispa fara sa se uite la cei doi , se intoarce „cu spatele la agent” , se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri , apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga : „-N-am !”- totul desfasurandu-se sub privirile uluite , naucite ale agentilor . Calm apoi , se cauta prin buzunarele flanelei de unde scoate praj de tutun , se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si „i se adresa suparat si poruncitor : - Da-mi , ma , o tigara !”
Firea autoritara , Ilie Moromete este „capul familiei” numeroase , greu de tinut in frau , avand in vedere si conflictele ce mocneau , fiind gata sa explodeze , intre membrii familiei . Marin Preda il prezinta inca de la inceputul romanului „stand deasupra tuturor” si stapanind „cu privirea pe fiecare” . Ironia ascutita adresata copiilor sau Catrinei , cuvintele deseori jignitoare („ca sa se mire prostii”) , educatia dura in spiritul muncii si harniciei („ma , se vede ca nu sunteti munciti , ma „) se dovedesc ineficiente , deoarece , cu toata stradania tatalui de a pastra pamantul intreg ca sa le asigure traiul , nu poate scapa familia de la destramare .
Placerea vorbei este o pasiune pentru taranul mucalit , care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale , desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul sau Cocosila , cu care pierdea ceasuri intregi , spre supararea Catrinei . La inceputul romanului , lui Moromete ii placea sa stea pe stanoaga podistei , gandindu-se ca „n-ar fi rau daca s-ar ivi cineva (...) oamenii insa aveau treaba prin curti , nu era acum timpul de iesit in drum” . Auzindu-se strigat , se bucura : „iata ca se ivise totusi cineva” . Necazurile , dezamagirile , tradarea copiilor , neputinta de a platii darile , destramarea familiei il coplesesc pe Moromete , dovedind ca intr-adevar numai „nenorocirile mari” pot schimba firea puternica a lui Moromete . In finalul volumului intai , Moromete , aparent nepasator , „nu mai fu vazut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum pe stanoaga . Nu mai fu auzit raspunzand cu multe cuvinrte la salut . Nu mai fu auzit povestind” . Ilie Moromete de acum semana cu „capul de huma arsa” , pe care i-l modelase candva din lut Din Vasilescu , nu mai participa la aunarile din Poiana lui Iocan , care „lipsite insa de omul lor (...) aveau sa-si piarda si ele curand orice interes” . Schimbarile profunde produse asupralui Moromete aveau sa se extinda in curand asupra intregului sat , „trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial . Timpul nu mai avea rabdare” .
Ultimele capitole ale cartii constituie cele mai frumoase pagini care ilustreaza moartea unui taran din toata literatura noastra . Parasit de Catrina si de fiii lui , ramane la batranete cu fata cea mica , Ilinca . Apropiindu-se de varsta de 80 de ani , slabit si inputinat la trup , Moromete , cu ciomagul in mana , rataceste in nestire pe langa garduri , pe camp , pana cand , intr-o zi , fu adus cu roaba acasa . Pe patul de moarte , Ilie Moromete isi concentreaza intreaga filozofie de viata in cateva cuvinte pe care le adreseaza , cu mandrie si satisfactie , doctorul : „Domnule , (...) eu totdeauna am dus o viata independenta” .
Personajul principal al romanului „Morometii” de Marin Preda , Ilie Moromete este „un contemplativ inteligent , temperat , un iubind (fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai ales iubind libertatea , independenta de gandire si exprimare a opiniilor” . (Ion Rotaru)
Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator , cu accente pe amanunt descriptive , pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor . Taranii lui Marin Preda au independenta de miscare , de gandire si exprimare , autorul nefiind prezent in determinarea reactiilor acestora , de aceea eroii sunt personaje-reflector .
Prozatorul utilizeaza intreaga gama narativa si psihologica , de la dialog la monolog si monolog interior , autointrospectie , conferind romanului virtuti ale prozei de creatie si ale prozei de analiza psihologica .
Natura inconjuratoare ofera cadrul propice starii reflexive a personajului principal , Ilie Moromete reflectand asupra conditiei taranului in lume , asupra vietii in general , fie in fundul gandirii , fie pe lotul lui de pamant , cautandu-si linistea in singuratatea familiara a personajului rural .
Stilul exceleaza prin oralitate , ironia subtila sau ascutita creand uneori o atmosfera tragi-comica , iar expresivitatea verbelor actualizeaza intamplarile , desi timul , privit in relatie cu omul si cu istoria , ameninta linistea interioara a lui Moromete si zguduie din temelii traditiile milenare ale satului romanesc .
„Morometii” lui Marin Preda este un roman realist , caruia stilul anticalofil , asemenea stilului prozatorilor interbelici , ii confera precizie , concizie si claritate .
„Prin „Morometii” , Marin Preda dovedeste ca taranismea nu e stapanita , cum se credea , doar de instinct , ca , dinpotriva , e capabila de reactii sufletesti nebanuite” .
Sursa : www.referat.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Ilie Moromete , aflat intre “tinerete si batranete , cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva” , este un om rational in ceea ce priveste atitudinea lui fata de pamant . Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu , care era dominat de instinctul de posesiune, de lacomie pentru pamant , Moromete nu este sclavul imbogatirii , ci pamantul constituie pentru el simbolul libertatii materiale si spirituale , idee marturisita de el in finalul romanului : „Domnule , eu am dus totdeauna o viata independenta” .
Ilie Moromete este singurul taran-filozof din literatura romana , framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele panantului , de vreme si de Dumnezeu sunt relevate pentru firea sa reflexiva .
Meditand asupra propriei vieti , cand parasit de fii cei mari , cand familia sa se afla in pragul destramarii , Ilie Moromete se gaseste ca gresise considerand ca lumea „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca nenorocirile sunt „numai ale altora” . Simtindu-se singur , isi cauta linistea pe camp , in afara satului , unde poate vorbi cu sine insusi , deoarece „cum sa traiesti , daca nu esti linistit ?” Moromete se aseaza pe o piatra de hotar „cu capul in maine” , punandu-si un sir de intrebari , ca si cand ar fi vorbit cu altcineva , cautand explicatii pentru declinul in care se afla familia sa . Gandurile sumbre se indreapta spre o autoanaliza a atitudinii de parinte , a relatiei sale cu copiii si se consoleaza: „Am facut tot ce trebuia (...) le-am dat (...) fiecaruia ce-a vrut (...) i-am iertat mereu” .
Relevanta pentru aceasta trasatura este si scena ploii , cand Moromete udat pana la piele de o „ploaie repede si calda” , cugeta si exprima o adevarata filozofie de viata precum monolog interior , analizeaza conditia taranului in lume precum si relatia dintre tata si copii . El se intreaba „ce-o sa mananci , ma tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune . Dezamagit in etica sa paterna , ranit de fiii sai mai mari in autoritatea de tata , se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte : „tot am facut ceva , am crescut sase copii si le-am tinut pamantul pana in momentul de fata , desi ei au fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca” . Grija lui pentru educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata si , desiniciodata nu s-a aratat iubitor cu ei , este limpede ca le-a dorit totdeauna binele : „toata viata le-am spus si i-am invatat (...) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata (...) ca de mancare e lesne , dar ce le spui ? (...) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani . O sa-si stearga picioarele pe tine , ca n-ai stiut sa faci din ei oameni” .
Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete , evidenta in majoritatea scenelor din roman . Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru „firea sucita” a eroului . La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul , Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda , insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua . Daca da ploaia asta , o sa fac o gramada de grau” , subintelegand ca s-ar putea sa scape si astfel de datorii , decat taind salcamul . Starneste deseori reatii uluitoare celor din jur , din cauza logicii sale „sucite” , cum ii spune Catrina . Dupa plecarea lui Jupuitu , Moromete este cuprins de o „ciudata voiosie” si-i marturiseste lui Balosu „l-am pacalit cu doua sute de lei (...) i-am dat numai o mie (...) . Balosu se uita la el cu o privire rece si buimaca . Nu intelegea.”
Ironia ascutita , inteligenta iesita din comun si spiritul jucaus , felul sau de a face haz de necaz contureaza un personaj aparte intre taranii literaturii romane , stand mai aproape de realitate decat de fictiune .
Citirea ziarelor in Poiana lui Iocan este o hrana sufleteasca pentru Moromete , discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si disocia ideile din articolele publicate , de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii si nu de a prezenta fapte de senzatie . El este categoric , in viata colectivitatii , o autoritate care-i domina prin replici bine gandite , pline de umor si ironie : „Lasa-l , ma Dumitre , zise Moromete blajin . E si el legionar , ce-ai cu el ?” . Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui , il scoala pe Nila in zorii zilei , care este naucit de decizia tatalui sau : „De ce sa-l taiem ? Cum o sa-l taiem ?” , dar cu totul uluit de raspuns : „Asa ca sa se mire prostii !” Dupa accea , la aceeasi intrebare a lui Paraschiv, Moromete , il pune pe Nila sa-i raspunda , care citandu-l pe Moromete , ii spune cu bucurie : „Ca sa se mire prostii” . Trimitand pe Nila sa vina cu caii pentru a cara salcamul ce urma sa cada , acesta duce caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasa pomul , iar Moromete exclama cu umor : „Adica da ! ... Treci cu ei incoa sa cada salcamul pe ei” . Exemplele sunt numeroase , „a face haz de necaz” fiind o adevarata filozofie de viata a lui Moromete . Lui Niculae , care intarzia sa vina la masa , ii spune : „Te dusesi in gradina sa te odihnesti , ca pana acum statusi !” sau certand fetele , care se dusesera la scaldat , in loc sa-si ajute mama sa pregateasca masa : „Daca va iau de par si matur batatura cu voi , va scutesc de-o treaba manie dimineata” .
Tehnica amnarii sete un alt concept al filozofiei de viata a lui Moromete , el incercand sa taraganeze orice decizie sau atitudine cere nu-i convenea . Scena cu Jupuitu este magistral construita de prozator , atmosfera , tensiunea , iritarea celorlalti fiind inadins provaocata de Moromete pentru a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. Mai intai Moromete intra in curte , trece pe langa prispa fara sa se uite la cei doi , se intoarce „cu spatele la agent” , se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri , apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga : „-N-am !”- totul desfasurandu-se sub privirile uluite , naucite ale agentilor . Calm apoi , se cauta prin buzunarele flanelei de unde scoate praj de tutun , se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si „i se adresa suparat si poruncitor : - Da-mi , ma , o tigara !”
Firea autoritara , Ilie Moromete este „capul familiei” numeroase , greu de tinut in frau , avand in vedere si conflictele ce mocneau , fiind gata sa explodeze , intre membrii familiei . Marin Preda il prezinta inca de la inceputul romanului „stand deasupra tuturor” si stapanind „cu privirea pe fiecare” . Ironia ascutita adresata copiilor sau Catrinei , cuvintele deseori jignitoare („ca sa se mire prostii”) , educatia dura in spiritul muncii si harniciei („ma , se vede ca nu sunteti munciti , ma „) se dovedesc ineficiente , deoarece , cu toata stradania tatalui de a pastra pamantul intreg ca sa le asigure traiul , nu poate scapa familia de la destramare .
Placerea vorbei este o pasiune pentru taranul mucalit , care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale , desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul sau Cocosila , cu care pierdea ceasuri intregi , spre supararea Catrinei . La inceputul romanului , lui Moromete ii placea sa stea pe stanoaga podistei , gandindu-se ca „n-ar fi rau daca s-ar ivi cineva (...) oamenii insa aveau treaba prin curti , nu era acum timpul de iesit in drum” . Auzindu-se strigat , se bucura : „iata ca se ivise totusi cineva” . Necazurile , dezamagirile , tradarea copiilor , neputinta de a platii darile , destramarea familiei il coplesesc pe Moromete , dovedind ca intr-adevar numai „nenorocirile mari” pot schimba firea puternica a lui Moromete . In finalul volumului intai , Moromete , aparent nepasator , „nu mai fu vazut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum pe stanoaga . Nu mai fu auzit raspunzand cu multe cuvinrte la salut . Nu mai fu auzit povestind” . Ilie Moromete de acum semana cu „capul de huma arsa” , pe care i-l modelase candva din lut Din Vasilescu , nu mai participa la aunarile din Poiana lui Iocan , care „lipsite insa de omul lor (...) aveau sa-si piarda si ele curand orice interes” . Schimbarile profunde produse asupralui Moromete aveau sa se extinda in curand asupra intregului sat , „trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial . Timpul nu mai avea rabdare” .
Ultimele capitole ale cartii constituie cele mai frumoase pagini care ilustreaza moartea unui taran din toata literatura noastra . Parasit de Catrina si de fiii lui , ramane la batranete cu fata cea mica , Ilinca . Apropiindu-se de varsta de 80 de ani , slabit si inputinat la trup , Moromete , cu ciomagul in mana , rataceste in nestire pe langa garduri , pe camp , pana cand , intr-o zi , fu adus cu roaba acasa . Pe patul de moarte , Ilie Moromete isi concentreaza intreaga filozofie de viata in cateva cuvinte pe care le adreseaza , cu mandrie si satisfactie , doctorul : „Domnule , (...) eu totdeauna am dus o viata independenta” .
Personajul principal al romanului „Morometii” de Marin Preda , Ilie Moromete este „un contemplativ inteligent , temperat , un
Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator , cu accente pe amanunt descriptive , pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor . Taranii lui Marin Preda au independenta de miscare , de gandire si exprimare , autorul nefiind prezent in determinarea reactiilor acestora , de aceea eroii sunt personaje-reflector .
Prozatorul utilizeaza intreaga gama narativa si psihologica , de la dialog la monolog si monolog interior , autointrospectie , conferind romanului virtuti ale prozei de creatie si ale prozei de analiza psihologica .
Natura inconjuratoare ofera cadrul propice starii reflexive a personajului principal , Ilie Moromete reflectand asupra conditiei taranului in lume , asupra vietii in general , fie in fundul gandirii , fie pe lotul lui de pamant , cautandu-si linistea in singuratatea familiara a personajului rural .
Stilul exceleaza prin oralitate , ironia subtila sau ascutita creand uneori o atmosfera tragi-comica , iar expresivitatea verbelor actualizeaza intamplarile , desi timul , privit in relatie cu omul si cu istoria , ameninta linistea interioara a lui Moromete si zguduie din temelii traditiile milenare ale satului romanesc .
„Morometii” lui Marin Preda este un roman realist , caruia stilul anticalofil , asemenea stilului prozatorilor interbelici , ii confera precizie , concizie si claritate .
„Prin „Morometii” , Marin Preda dovedeste ca taranismea nu e stapanita , cum se credea , doar de instinct , ca , dinpotriva , e capabila de reactii sufletesti nebanuite” .
Sursa : www.referat.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
luni, 11 ianuarie 2010
Zuma Deluxe

Un joc care alunga plictiseala si care poate fi jucat de orice om indiferent de varsta acestuia . CLICK AICI PENTRU A JUCAT
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Nintendo Wii pentru cei cu frica de Dumnezeu
Nintendo Wii in editie speciala pentru enoriasi de pe tare.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Duplex 2003

Atunci când o tânãrã pereche cumpãrã în sfârsit casa la care a visat de mult, cei doi nu se asteaptã ca femeia în vârstã care locuieste la etaj sã fie o problemã…dar sicanele bãtrânei nesuferite si încãpãtânate îi silesc pe cei doi îndrãgostiti sã se confrunte cu o serie de obligatii ciudate, chiar nebunesti, fatã de proprietarul clãdirii.
Si o parere persoanal , e prea tare filmul . Cred ca e unul dintre putinele filme la care nu m-am plictisit !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
duminică, 10 ianuarie 2010
Generatia salam !
Sa va spun cum am ajuns la acest titlu si la acest subiect . Eram acum putin timp (azi) cu Serbanel si ne aduceam aminte de cantece cu Stefn cel Mare din clasele mici si la un moment dat am inceput sa rad ca dupa un mass mai nimeni nu a intrat pe acest link .
Poate ca ati intrat cand a aparut la status ca e pus de vreo doua zile ce-i drept , da macar mai departe daca il dadeati .
Bun , si ce legatura are asta cu titlu ?! Pai tot cu Serbanel mai vorbeam si imi zicea ca daca bagam un articol cu cea mai noua piesa a lu guuta sau salam ori un articol cu Gigi Becali , ori un articol cu Pamela goala , pai pana la ora 4 dupa-amiaza aveam 1000 vizitatori si 500 online .
Nu pot sa spun decat ca se duce de rapa tara asta si e jale . Nu numai eu am zis asta ce-i drept , dar ... mai ascultati manele in continuare si o sa ajungeti ca maimutele !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Poate ca ati intrat cand a aparut la status ca e pus de vreo doua zile ce-i drept , da macar mai departe daca il dadeati .
Bun , si ce legatura are asta cu titlu ?! Pai tot cu Serbanel mai vorbeam si imi zicea ca daca bagam un articol cu cea mai noua piesa a lu guuta sau salam ori un articol cu Gigi Becali , ori un articol cu Pamela goala , pai pana la ora 4 dupa-amiaza aveam 1000 vizitatori si 500 online .
Nu pot sa spun decat ca se duce de rapa tara asta si e jale . Nu numai eu am zis asta ce-i drept , dar ... mai ascultati manele in continuare si o sa ajungeti ca maimutele !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
vineri, 8 ianuarie 2010
Interviu Parazitii
Articol preluat de pe Gadul
Când era puştan de 11 ani, Cheloo era "gras, dinţos, ochelarist şi cu freza într-o parte" şi iubea talentele de gospodină ale mamei lui: "Mâncarea de cartofi a fost şi este mâncarea mea preferată, iar maică-mea făcea clătite şi kek de-ţi pica trombonu pe jos". Maturul Cheloo e sensibil cu nevoile tătânelui său, vârstnic acum, nu suportă să danseze, nu ascultă rap, are apartament cu termopane, copil mic şi nevastă la locul ei. Fiind un ţânc, comunismul nu l-a marcat: "Ai mei aveau lipsuri, stăteau la cozile interminabile la zahăr, ulei, dar eu nu am stat la cozi când eram mic, sau poate de prea puţine ori şi nu-mi aduc aminte. Nici azi nu suport să stau la coadă sau să mă facă cineva să aştept. De aceea sunt aproape tot timpul punctual". Când s-a declanşat Revoluţia, Cheloo era ocupat în sufragerie: "Eu îmi trăgeam muzica cu magnetofonul, de la bulgari de pe TV". La începutul anilor '90, apetitul pentru muzică i-a dat ghes puberului dolofan să scotocească printre benzile de magnetofon strânse cu grijă de mama şi tatăl lui înainte de '89: "Am constatat cu stupoare că se numeau Queen, Abba, Madonna, Michael Jackson şi alte câcaturi pe care nu le suport nici acum". Prin 1992-1993, familia lui Cheloo a gustat din capitalism: "Cel mai dur lucru a fost că tatăl meu a rămas fără muncă şi mama a ieşit la pensie". Însă la vârsta cea fericită, dacă faci ce-ţi place, uiţi tot: "Între '91 şi '93 eram total fascinat de faptul că puteam să-mi cumpăr muzică de la taraba din Piaţa Universităţii şi din Romană şi CD-uri originale dintr-un gang de pe Victoriei. Nu eram pasionat de maşini şi mă durea în p*** de faptul că alţii evoluau financiar. Acum regret că pe-atunci eram copii şi nu aveam 19-20 ani. Am fi profitat şi noi de toate oportunităţile ce apăreau în acele zile. Mulţi s-au îmbogăţit până în 1992 - 1993. Nu prea existau reguli şi legi bine puse la punct".
1994 - prima piesă ("Înjur"). 1995 - primii bani: "Cred că au fost 30.000 de lei sau 15.000, nu mai ţin minte. Dar sigur ne-am îmbătat crunt"
În 1993-1994 s-a înfiinţat Paraziţii, dar fără Freakadadisk, care a fost "furat" în 1999 de la Moromeţii: "Iniţial eram Teni-e, Bip şi DJ Yes. Ulterior ne-am luat numele de Cheloo şi Ombladon". Trupa fiind nou-nouţă, aveau nevoie de parai: "Ne-am vândut blugii şi cu banii am făcută prima piesă pe 13 septembrie 1994 -«INJUR», trasă pe o casetă audio reînregistrată şi cu o copertă făcute din colaje de ziare. Reacţia a fost pe măsura materialului: slăbuţă". Dar ce contează gura lumii, când ai chiar acasă doi critici muzicali, dispuşi să asculte cu urechile ciulite ce a creat fiul la vârsta când copiii îşi iau buletin? "Tata a fost foarte la obiect: «Ce e ursăria asta de ciori?» Dar în special mama mea a avut mereu încredere în mine şi m-a îndemnat să fac ce vreau în viaţă. Ai mei mereu au ascultat casetele sau CD-urile. Acum, suntem trecuţi de 30 ani, nu mai avem probleme cu părinţii, din moment ce ne întreţinem singuri".
Primul concert l-au avut la balul bobocilor de la Spiru Haret în septembrie 1994, iar primii bani i-au făcut la cel de-al doilea concert "Rap Attack" din aprilie 1995, organizat de către Adi Niculescu la teatrul "Ion Creangă", unde au suit pe aceeaşi scenă cu alţi adolescenţi debutanţi (BUG Mafia): "Cred că au fost 30.000 de lei sau 15.000, nu mai ţin minte. Dar sigur ne-am îmbătat crunt". Nu erau încă o trupă de interpreţi independenţi: "La început a fost mai greu. Din când în când ne mai ajutau ai noştri cu bani. Au fost multe sacrificii. Doar că noi voiam cu orice preţ să reuşim".
Sălile de repetiţii şi le improvizau ad-hoc: "Nu am avut niciodată o sală de repetiţie cum au trupele rock şi am repetat acasă sau la studio doar atunci când trebuia să cântăm piese noi. Nu ştim niciodată piesele când apare un album nou pentru că scriem şi înregistrăm cu foaia în faţă înainte să învăţăm pe dinafară". Apoi, aşa cum şade bine trupelor serioase, au început să facă turnee de li s-a acrit: "Ne enervează drumurile lungi şi aglomerate pe şoselele ţării. Sistematic. Am vrea un elicopter să ajungem mai repede la destinaţie". Cariera lor a culminat cu deschiderea concertelor celor de la WuTang Killa Beez şi 50Cent, însă băieţii sunt conştienţi că "talentul şi forţa de muncă sunt un câcat dacă nu ai noroc în muzică".
Cheloo, Ombladon şi Freakadadisk - unde stau, cu ce maşini se dau
Mici la început, Paraziţii au crescut până ce au ajuns, ca grad de bunăstare, să se încadreze în pătura clasei medii din România: "Ombladon are un Mercedes mai vechi şi locuieşte într-un apartament cu 3 camere pe bulevardul Colentina, eu am un Mitsubishi total modificat pentru concursurile de off-road, un 4x4 Toyota de stradă şi locuiesc la 3 camere în zona Piaţa Iancului, iar Freaka nu are carnet, deci nu are maşină şi locuieşte într-o garsonieră în Berceni". La fel ca Tudor Chirilă de la Vama, Cheloo e un răzvrătit împotriva sistemului şi a lumii în general, dar fiecare din ei observă lumea în alt fel. În timp ce unul vede termopanele de la apartamente ca pe capace ermetice care ne ţin captivi ca într-o conservă, celălalt le percepe ca pe un standard civilizaţional: "Normal că avem termopane. Am văzut termopane şi la case de chirpici la sate. Dacă Chirilă vrea să stea cu geamurile deschise, îi propun să doarmă într-un cort afară. Aşa nu îl mai îngrădeşte nimic. Cei înghesuiţi în cutii de carton sunt probabil ţigani şi oricum nu suntem exponenţii lor". În schimb, Cheloo, Ombladoon şi Freaka au alergie la creditul ipotecar, de consum şi la descoperirile de card: "Nu are niciunul din noi credit la bancă şi nici nu o să ne facem vreodată. Mai bine dorm în şanţ decât să fiu dator la vreo bancă".
"Nu mă inspir din viaţa de cartier. Eu studiez natura umană în limita capacităţii mele, adică superficial şi cu răutate"
Cu toate că Paraziţii sunt exponenţi de vază ai hip-hopului românesc, pe Cheloo îl lasă rece genul muzical care l-a consacrat: "Mie nici nu îmi pasă de «cultura hip-hop». Eu doar cânt. Eu nu sunt negru, nu suport să dansez, nu practic graffiti şi am peste 30 de ani. Sincer, nu cred în cultura hip-hop. Paradoxul este că nici nu prea mai ascult rap de vreo 3 ani, de când am început să lucrez la «Slalom printre cretini». Eu nu mă inspir din viaţa de cartier, eu studiez natura umană în limita capacităţii mele, adică superficial şi cu răutate, cum i-ar sta bine românului... Piesele noastre sunt inspirate de viaţa de zi cu zi, iniţial de viaţa din cartier, apoi a venit campania anti-playback, anti-cenzură, mesajele politice etc. Totodată, unele expresii din piesele noastre au intrat pentru totdeauna în limbajul străzii. Totuşi nu ne identificăm cu mişcarea rap din exterior".
"Fiind un tip instabil psihic, mă plictisesc foarte repede"
Cheloo nu aude muzica, ci o vede, nu la propriu, ci cu ochiul minţii: "Eu nu sunt muzician şi nici muzicant. Din păcate, fiind un tip instabil psihic, mă plictisesc foarte repede şi nu pot să scriu cărţi. Ce e straniu e că mie nu-mi place muzica complicată, cu găleţi de note şi acorduri. Important e că şi azi, după atâţia ani, fac doar ce vreau în muzică şi, cu cât se schimbă lumea şi muzica, cu atât mai mult sunt hotărât să nu fac compromisuri. Nu suport mentalitatea balcanică. Eu nu am fost niciodată băiat de cartier după blocurile gri - nicio ofensă pentru BUG Mafia - am fost un bun observator. Muzica e ca pictura. Tre' s-o vezi cu mintea".
"Toate sunt curve în afară de mamele, soţiile şi prietenele noastre"
În mamă şi soţie, Paraziţii văd femeia în splendoarea purităţii ei: "Toate sunt curve în afară de mamele, soţiile şi prietenele noastre". Iar rodul iubirii nu poate fi decât un prunc: "Sunt însurat de 3 ani şi am un băiat de 1 an şi 3 luni. Nu e mare diferenţa, căsătoria a venit ca un eveniment normal după patru ani de relaţie, iar legat de copil, avem noroc că Ştefan este supercuminte". Iar când ai copil, vrei să-l educi frumos: "Poponarii - e simplu. Nu vrem să-i vedem pe stradă comportându-se ca nişte gay. S-o facă la ei acasă, unde copiii noştri nu îi pot vedea".
Cheloo, Ombladon şi Freaka au o sensibilitate aparte pentru bătrânii lor, care i-au zămislit: "Evident că i-am ajutat şi îi ajutăm cu tot ce putem, financiar dacă este nevoie. Unii dintre ei mai lucrează, alţii au ieşit la pensie, unii nu mai sunt pe lumea asta. Viaţa merge înainte, vrei, nu vrei". În rest, au căpătat o carapace care-i face insensibili la peisajul trist din jur: "Dacă găseşti un drogat căzut în scară, îi faci o poză cu telefonul sau îi dai un şut. Să nu-mi spui că n-am umor. Dacă aş salva o fată de la viol şi m-ar recunoaşte, bănuiesc că ar fi brusc cuprinsă de o linişte interioară biblică. Dacă aş vedea o băbuţă care târăşte prin zăpadă un cărucior prea greu, înseamnă că a cumpărat prea multe lucruri de la Cora. Să roage un prost s-o ajute". Atitudinea rece se pare că ascunde de fapt teama Paraziţilor de a nu fi răniţi de cei din jur: "Nu suport oamenii. Dacă încerci să ai o latură domestică, te iau de prost. Dacă o arzi cu săru'mâna, te transformi în papagal". Alteori, când văd prea multă obrăznicie în jur, Paraziţii se revoltă şi explodează vărsându-şi amarul în felul lor: "M-am pişat pe unu' care cerşea într-un gang şi m-a înjurat că nu i-am dat o ţigară. Nu mi-e ruşine. Şi în general nu regretăm nimic din ce am făcut până acum. Am o vorbă: «Dacă nu pot schimba lumea, măcar să-i dau foc». Nu datorăm nimic lumii în care ne-am născut. Nu dispreţuiesc săracii, dispreţuiesc cerşetorii. E o diferenţă. Nimic nu îmi garantează că nu mor sărac", ne destăinuie Cheloo filosofia trăită după care se conduce în viaţă.
Analist hip-hop politic
Orice analiză a stadiului de dezvoltare a unei ţări începe cu un scurt periplu prin istorie: "Pentru scurt timp, în România lui 1990 nu au existat nedreptăţi. Realizări nu existau. Existau firimituri de reuşite administrative, un kilometru de autostradă în plus, un bec în plus, apoi nişte parcuri în minus şi mii de hectare de pădure în minus". Ajunşi în prezent, nu sunt prea multe de spus: "Politicienii sunt toţi o apă şi-un pământ. Ce rost are să votezi un partid, când ei fac după aceea o coaliţie şi să iasă iar Băsescu? Ne merităm soarta, dragi români. Parcă trăim din ce în ce mai greu". Soluţia lui Cheloo? "Ce putem să spunem? Rezistaţi, fraţilor! Speranţa moare ultima!".
INFO PLUS:
Întrebare: "Cum a evoluat muzica voastră de la începuturi şi până acum, ca mesaj în special?"
Răspuns: "Asta e o întrebare pe gustul meu. Fac o schemă: Proastă - F.Proastă - Proastă - bună/brută/veselă - de menţinere - cinică/dusă la extrem. Pe viitor vom cânta colinde şi house".
Întrebare: "Momentul cel mai urât al carierei voastre?"
Răspuns: "Succesul e uşor de acceptat. Mai greu e să accepţi că nu mai ai succes şi eşti pe topogan în jos. Eu abordez problema la fel de când mă ştiu: mă doare-n p***. Nu suport să fiu criticat, deci de ce să ascult criticile?"
daniel.befu@gandul.info
Articol preluat de pe Gadul
Când era puştan de 11 ani, Cheloo era "gras, dinţos, ochelarist şi cu freza într-o parte" şi iubea talentele de gospodină ale mamei lui: "Mâncarea de cartofi a fost şi este mâncarea mea preferată, iar maică-mea făcea clătite şi kek de-ţi pica trombonu pe jos". Maturul Cheloo e sensibil cu nevoile tătânelui său, vârstnic acum, nu suportă să danseze, nu ascultă rap, are apartament cu termopane, copil mic şi nevastă la locul ei. Fiind un ţânc, comunismul nu l-a marcat: "Ai mei aveau lipsuri, stăteau la cozile interminabile la zahăr, ulei, dar eu nu am stat la cozi când eram mic, sau poate de prea puţine ori şi nu-mi aduc aminte. Nici azi nu suport să stau la coadă sau să mă facă cineva să aştept. De aceea sunt aproape tot timpul punctual". Când s-a declanşat Revoluţia, Cheloo era ocupat în sufragerie: "Eu îmi trăgeam muzica cu magnetofonul, de la bulgari de pe TV". La începutul anilor '90, apetitul pentru muzică i-a dat ghes puberului dolofan să scotocească printre benzile de magnetofon strânse cu grijă de mama şi tatăl lui înainte de '89: "Am constatat cu stupoare că se numeau Queen, Abba, Madonna, Michael Jackson şi alte câcaturi pe care nu le suport nici acum". Prin 1992-1993, familia lui Cheloo a gustat din capitalism: "Cel mai dur lucru a fost că tatăl meu a rămas fără muncă şi mama a ieşit la pensie". Însă la vârsta cea fericită, dacă faci ce-ţi place, uiţi tot: "Între '91 şi '93 eram total fascinat de faptul că puteam să-mi cumpăr muzică de la taraba din Piaţa Universităţii şi din Romană şi CD-uri originale dintr-un gang de pe Victoriei. Nu eram pasionat de maşini şi mă durea în p*** de faptul că alţii evoluau financiar. Acum regret că pe-atunci eram copii şi nu aveam 19-20 ani. Am fi profitat şi noi de toate oportunităţile ce apăreau în acele zile. Mulţi s-au îmbogăţit până în 1992 - 1993. Nu prea existau reguli şi legi bine puse la punct".
1994 - prima piesă ("Înjur"). 1995 - primii bani: "Cred că au fost 30.000 de lei sau 15.000, nu mai ţin minte. Dar sigur ne-am îmbătat crunt"
În 1993-1994 s-a înfiinţat Paraziţii, dar fără Freakadadisk, care a fost "furat" în 1999 de la Moromeţii: "Iniţial eram Teni-e, Bip şi DJ Yes. Ulterior ne-am luat numele de Cheloo şi Ombladon". Trupa fiind nou-nouţă, aveau nevoie de parai: "Ne-am vândut blugii şi cu banii am făcută prima piesă pe 13 septembrie 1994 -«INJUR», trasă pe o casetă audio reînregistrată şi cu o copertă făcute din colaje de ziare. Reacţia a fost pe măsura materialului: slăbuţă". Dar ce contează gura lumii, când ai chiar acasă doi critici muzicali, dispuşi să asculte cu urechile ciulite ce a creat fiul la vârsta când copiii îşi iau buletin? "Tata a fost foarte la obiect: «Ce e ursăria asta de ciori?» Dar în special mama mea a avut mereu încredere în mine şi m-a îndemnat să fac ce vreau în viaţă. Ai mei mereu au ascultat casetele sau CD-urile. Acum, suntem trecuţi de 30 ani, nu mai avem probleme cu părinţii, din moment ce ne întreţinem singuri".
Primul concert l-au avut la balul bobocilor de la Spiru Haret în septembrie 1994, iar primii bani i-au făcut la cel de-al doilea concert "Rap Attack" din aprilie 1995, organizat de către Adi Niculescu la teatrul "Ion Creangă", unde au suit pe aceeaşi scenă cu alţi adolescenţi debutanţi (BUG Mafia): "Cred că au fost 30.000 de lei sau 15.000, nu mai ţin minte. Dar sigur ne-am îmbătat crunt". Nu erau încă o trupă de interpreţi independenţi: "La început a fost mai greu. Din când în când ne mai ajutau ai noştri cu bani. Au fost multe sacrificii. Doar că noi voiam cu orice preţ să reuşim".
Sălile de repetiţii şi le improvizau ad-hoc: "Nu am avut niciodată o sală de repetiţie cum au trupele rock şi am repetat acasă sau la studio doar atunci când trebuia să cântăm piese noi. Nu ştim niciodată piesele când apare un album nou pentru că scriem şi înregistrăm cu foaia în faţă înainte să învăţăm pe dinafară". Apoi, aşa cum şade bine trupelor serioase, au început să facă turnee de li s-a acrit: "Ne enervează drumurile lungi şi aglomerate pe şoselele ţării. Sistematic. Am vrea un elicopter să ajungem mai repede la destinaţie". Cariera lor a culminat cu deschiderea concertelor celor de la WuTang Killa Beez şi 50Cent, însă băieţii sunt conştienţi că "talentul şi forţa de muncă sunt un câcat dacă nu ai noroc în muzică".
Cheloo, Ombladon şi Freakadadisk - unde stau, cu ce maşini se dau
Mici la început, Paraziţii au crescut până ce au ajuns, ca grad de bunăstare, să se încadreze în pătura clasei medii din România: "Ombladon are un Mercedes mai vechi şi locuieşte într-un apartament cu 3 camere pe bulevardul Colentina, eu am un Mitsubishi total modificat pentru concursurile de off-road, un 4x4 Toyota de stradă şi locuiesc la 3 camere în zona Piaţa Iancului, iar Freaka nu are carnet, deci nu are maşină şi locuieşte într-o garsonieră în Berceni". La fel ca Tudor Chirilă de la Vama, Cheloo e un răzvrătit împotriva sistemului şi a lumii în general, dar fiecare din ei observă lumea în alt fel. În timp ce unul vede termopanele de la apartamente ca pe capace ermetice care ne ţin captivi ca într-o conservă, celălalt le percepe ca pe un standard civilizaţional: "Normal că avem termopane. Am văzut termopane şi la case de chirpici la sate. Dacă Chirilă vrea să stea cu geamurile deschise, îi propun să doarmă într-un cort afară. Aşa nu îl mai îngrădeşte nimic. Cei înghesuiţi în cutii de carton sunt probabil ţigani şi oricum nu suntem exponenţii lor". În schimb, Cheloo, Ombladoon şi Freaka au alergie la creditul ipotecar, de consum şi la descoperirile de card: "Nu are niciunul din noi credit la bancă şi nici nu o să ne facem vreodată. Mai bine dorm în şanţ decât să fiu dator la vreo bancă".
"Nu mă inspir din viaţa de cartier. Eu studiez natura umană în limita capacităţii mele, adică superficial şi cu răutate"
Cu toate că Paraziţii sunt exponenţi de vază ai hip-hopului românesc, pe Cheloo îl lasă rece genul muzical care l-a consacrat: "Mie nici nu îmi pasă de «cultura hip-hop». Eu doar cânt. Eu nu sunt negru, nu suport să dansez, nu practic graffiti şi am peste 30 de ani. Sincer, nu cred în cultura hip-hop. Paradoxul este că nici nu prea mai ascult rap de vreo 3 ani, de când am început să lucrez la «Slalom printre cretini». Eu nu mă inspir din viaţa de cartier, eu studiez natura umană în limita capacităţii mele, adică superficial şi cu răutate, cum i-ar sta bine românului... Piesele noastre sunt inspirate de viaţa de zi cu zi, iniţial de viaţa din cartier, apoi a venit campania anti-playback, anti-cenzură, mesajele politice etc. Totodată, unele expresii din piesele noastre au intrat pentru totdeauna în limbajul străzii. Totuşi nu ne identificăm cu mişcarea rap din exterior".
"Fiind un tip instabil psihic, mă plictisesc foarte repede"
Cheloo nu aude muzica, ci o vede, nu la propriu, ci cu ochiul minţii: "Eu nu sunt muzician şi nici muzicant. Din păcate, fiind un tip instabil psihic, mă plictisesc foarte repede şi nu pot să scriu cărţi. Ce e straniu e că mie nu-mi place muzica complicată, cu găleţi de note şi acorduri. Important e că şi azi, după atâţia ani, fac doar ce vreau în muzică şi, cu cât se schimbă lumea şi muzica, cu atât mai mult sunt hotărât să nu fac compromisuri. Nu suport mentalitatea balcanică. Eu nu am fost niciodată băiat de cartier după blocurile gri - nicio ofensă pentru BUG Mafia - am fost un bun observator. Muzica e ca pictura. Tre' s-o vezi cu mintea".
"Toate sunt curve în afară de mamele, soţiile şi prietenele noastre"
În mamă şi soţie, Paraziţii văd femeia în splendoarea purităţii ei: "Toate sunt curve în afară de mamele, soţiile şi prietenele noastre". Iar rodul iubirii nu poate fi decât un prunc: "Sunt însurat de 3 ani şi am un băiat de 1 an şi 3 luni. Nu e mare diferenţa, căsătoria a venit ca un eveniment normal după patru ani de relaţie, iar legat de copil, avem noroc că Ştefan este supercuminte". Iar când ai copil, vrei să-l educi frumos: "Poponarii - e simplu. Nu vrem să-i vedem pe stradă comportându-se ca nişte gay. S-o facă la ei acasă, unde copiii noştri nu îi pot vedea".
Cheloo, Ombladon şi Freaka au o sensibilitate aparte pentru bătrânii lor, care i-au zămislit: "Evident că i-am ajutat şi îi ajutăm cu tot ce putem, financiar dacă este nevoie. Unii dintre ei mai lucrează, alţii au ieşit la pensie, unii nu mai sunt pe lumea asta. Viaţa merge înainte, vrei, nu vrei". În rest, au căpătat o carapace care-i face insensibili la peisajul trist din jur: "Dacă găseşti un drogat căzut în scară, îi faci o poză cu telefonul sau îi dai un şut. Să nu-mi spui că n-am umor. Dacă aş salva o fată de la viol şi m-ar recunoaşte, bănuiesc că ar fi brusc cuprinsă de o linişte interioară biblică. Dacă aş vedea o băbuţă care târăşte prin zăpadă un cărucior prea greu, înseamnă că a cumpărat prea multe lucruri de la Cora. Să roage un prost s-o ajute". Atitudinea rece se pare că ascunde de fapt teama Paraziţilor de a nu fi răniţi de cei din jur: "Nu suport oamenii. Dacă încerci să ai o latură domestică, te iau de prost. Dacă o arzi cu săru'mâna, te transformi în papagal". Alteori, când văd prea multă obrăznicie în jur, Paraziţii se revoltă şi explodează vărsându-şi amarul în felul lor: "M-am pişat pe unu' care cerşea într-un gang şi m-a înjurat că nu i-am dat o ţigară. Nu mi-e ruşine. Şi în general nu regretăm nimic din ce am făcut până acum. Am o vorbă: «Dacă nu pot schimba lumea, măcar să-i dau foc». Nu datorăm nimic lumii în care ne-am născut. Nu dispreţuiesc săracii, dispreţuiesc cerşetorii. E o diferenţă. Nimic nu îmi garantează că nu mor sărac", ne destăinuie Cheloo filosofia trăită după care se conduce în viaţă.
Analist hip-hop politic
Orice analiză a stadiului de dezvoltare a unei ţări începe cu un scurt periplu prin istorie: "Pentru scurt timp, în România lui 1990 nu au existat nedreptăţi. Realizări nu existau. Existau firimituri de reuşite administrative, un kilometru de autostradă în plus, un bec în plus, apoi nişte parcuri în minus şi mii de hectare de pădure în minus". Ajunşi în prezent, nu sunt prea multe de spus: "Politicienii sunt toţi o apă şi-un pământ. Ce rost are să votezi un partid, când ei fac după aceea o coaliţie şi să iasă iar Băsescu? Ne merităm soarta, dragi români. Parcă trăim din ce în ce mai greu". Soluţia lui Cheloo? "Ce putem să spunem? Rezistaţi, fraţilor! Speranţa moare ultima!".
INFO PLUS:
Întrebare: "Cum a evoluat muzica voastră de la începuturi şi până acum, ca mesaj în special?"
Răspuns: "Asta e o întrebare pe gustul meu. Fac o schemă: Proastă - F.Proastă - Proastă - bună/brută/veselă - de menţinere - cinică/dusă la extrem. Pe viitor vom cânta colinde şi house".
Întrebare: "Momentul cel mai urât al carierei voastre?"
Răspuns: "Succesul e uşor de acceptat. Mai greu e să accepţi că nu mai ai succes şi eşti pe topogan în jos. Eu abordez problema la fel de când mă ştiu: mă doare-n p***. Nu suport să fiu criticat, deci de ce să ascult criticile?"
daniel.befu@gandul.info
Articol preluat de pe Gadul
joi, 7 ianuarie 2010
10 ianuarie 1475

Podul Înalt, locul de desfăşurare al bătăliei dintre armata otomană şi oastea moldovenească condusă de Ştefan cel Mare, la 10 ianuarie 1475, lângă oraşul Vaslui (Bătălia de Podul Înalt sau Bătălia de la Vaslui sau Bătălia de la Racova).
Bătălia de la Podul Înalt - Istorie[1]
Începutul anului 1474 îl găsea pe Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, alături de doamna sa Maria de Mangop şi o mare parte a curţii la Vaslui. Aici a primit solie cu porunci de la sultanul Mahomed (Mehmed) al II-lea, cel care în 1453 a cucerit invincibilul până atunci Constantinopole, care voia ca domnitorul să-i cedeze Cetatea Albă şi Chilia şi îi cerea să se prezinte la Înalta Poartă (a împărăţiei şi a lumii - după cum considera sultanul) cu tributul pe anul respectiv şi pe anii pe care nu-l plătise. Drept răspuns, în martie domnitorul trece cu oastea Milcovul, în Ţara Românească, dar un ger năpraznic îl face să se întoarcă înapoi la Vaslui. În vară, sultanul Mahomed trimite o oaste, sub comanda beylerbey-lui (turcă - beylerbeyi) de Rumelia, Hadâm Suleiman Paşa (în turcă - Hadim Süleyman Paşa), împotriva lui Skanderberg al Albaniei, care eliberase Albania de jugul turcesc. Aflând de planurile lui Mahomed, Ştefan cel Mare trece din nou în Ţara Românească, unde îl înscăunează pe Laiotă Basarab, Radu cel Frumos pierind în luptele care se dau cu acest prilej. Aşteptându-se la o viitoare reacţie din partea sultanului, Ştefan ia legătura cu principele polonez şi cu Matei Corvin, regele Ungariei pentru ajutor armat. Luptele din Albania au durat până în toamnă, iar atunci când nimeni nu se mai aştepta la o campanie militară, având în vedere apropierea iernii, Suleiman Paşa primeşte poruncă de a trece în Ţara Românească pentru a-l înlătura pe Laiotă, iar apoi de a porni neîntârziat împotriva ghiaurului Ştefan şi apoi să treacă prin foc şi sabie Vilaietul Bogdania, precum era numită de turci pe atunci Moldova. Laiotă, pentru a-şi păstra tronul, se supune turcilor. Ştefan, în înţelegere cu transilvănenii, îl alungă pe trădător şi îl înscăunează pe Basarab cel Tânăr, numit şi Ţepeluş. Acesta însă este alungat de Suleiman Paşa, care-l reînscăunează pe Laiotă.
Armata otomană, care aduna 100.000 de turci şi tătari, alături de 17.000 de munteni din Ţara Românească (după Cronica moldo-polonă, alte surse indicând un total de 60.000 - 120.000 de oameni), soldaţi bine pregătiţi şi înarmaţi, setoşi de sânge şi de averi, continuă înaintarea până la hotarele Moldovei. După cum spunea Nicolae Iorga,
„în zările albe ale miezului iernii înaintau mulţimile negre, zecile de mii de duşmani, ieniceri, spahii şi gloată, ca lupii flămânzi”
. O armată impresionantă, o oaste uriaşă pentru a supune Moldova şi pe domnul său.
Ştefan cel Mare trimite soli la Cazimir - Principele Poloniei şi lui Matei Corvin - regele Ungariei, cerându-le să-i vină în ajutor şi să intervină pe lîngă alţi principi creştini pentru a i se alătura. Aflat în pragul iernii, din tabăra sa de la Vaslui, domnitorul Moldovei trimite o scrisoare Papei, în care arată că a dus tratative cu veneţienii şi îi cerea ca să-i îndemne pe alţi principi ca să se pregătească împotriva Otomanului şi puterii înspăimântătoare a acestuia, Moldova fiind gata întru totul, cu tot sufletul şi cu toată puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, să luptăm pentru creştinătate, cu toate forţele noastre. Totuşi nimeni nu a trimis ajutor, nici în bani şi nici în oameni, cu excepţia a aproximativ 5.000 de secui (supuşi de Ştefan, rupţi din Regatul Ungariei conform lui Jan Dlugosz), 1.800 de unguri (de la Matei Corvin) şi 2.000 poloni (trimişi de Cazimir sub conducerea lui Buciaţchii). În Cronica Lituaniană se scrie şi de prezenţa alături de Ştefan a 10.000 de lituanieni, dar este posibil ca cronicarul să-i fi asimilat pe aliaţii lui Ştefan ca lituanieni, deoarece alţi cronicari nu amintesc de ei.
Oastea Moldovei şi puţinele ajutoare care au sosit au ridicat taberele la Vaslui, alături de domn fiind comasaţi cca. 40.000 de luptători moldoveni, la care s-au adăugat cei 8.800 de oameni veniţi în ajutor şi beneficiind de cca. 20 de tunuri. Raportul de trupe era mult în favoarea otomanilor, astfel că Ştefan a adoptat o tactică de hărţuire şi înfometare iar planurile de luptă a domnitorului foloseau toate avantajele terenului. El a dat poruncă să fie părăsite toate aşezările omeneşti care puteau nimeri în calea duşmanilor, să fie tăinuite proviziile.
Ştefan a repezit în calea duşmanului călărime care să supravegheze deplasarea oastei otomane, să o hărţuiască şi să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oştirii ca să meargă după hrană şi să jefuiască. Locul ales pentru bătălie se afla în preajma târgului Vaslui, pe valea Bârladului, la vărsarea râului Racova, într-o zonă mlăştinoasă prinsă între păduri, care îngreuna desfăşurarea forţelor duşmane şi manevrările de armată. Există discuţii în continuare în privinţa plasării acestui loc, considerat de cei mai mulţi ca plasat în zona actualei comune Băcăoani în sudul oraşului Vaslui, loc care a căpătat numele de Podul Înalt după conformaţia locului, iar celebra bătălie a rămas în istorie ca Bătălia de la Podul Înalt. O altă ipoteză plasează locul bătăliei pe raza actualei localităţi Ştefan cel Mare, în nordul actualului oraş Vaslui, bazându-se pe interpretarea unor documente.
Harta desfăşurării bătăliei de la Podul Înalt
În dimineaţa zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otomană înainta pe valea Bârladului pe o ceaţă care nu îngăduia să se vadă la mai mult de câţiva paşi. Era moină şi zăpada începuse să se topească, încât toată lunca Bârladului era plină de băltoace. Faptul că mii de oameni şi cai treceau prin acelaşi loc, transforma valea într-o mocirlă prin care se înainta foarte greu. Vremea şi terenul au constituit avantaje pentru Ştefan, de care domnitorul a ştiut să se folosească. Deoarece turcii nu puteau să-şi dea seama ce oaste au în faţă, Ştefan a aşezat de-a curmezişul văii câteva mii de oameni. Aceştia trebuiau să-i oprească pe otomani şi să înceapă lupta. Duşmanul era foarte numeros şi putea să aducă mereu oameni odihniţi în luptă. Ştefan calculase ca în momentul în care oamenii lui aveau să dea semne de oboseală, de pe malul drept al Bârladului, din marginea pădurii, mai mulţi oşteni trebuiau să dea semnalul de luptă sunând din trâmbiţe şi surle. Lucrurile s-au întâmplat aşa cum a prevăzut domnul şi, când au auzit otomanii trâmbiţele şi surlele, ei au crezut că vor fi atacaţi din partea aceea, asfel ca marea parte s-au îndreptat în acea direcţie, găsind aici doar câţiva oşteni. În schimb pe malul stâng al Bârladului se afla grosul oastei lui Ştefan. Când turcii au întors spatele, atacând spre marginea pădurii, au fost izbiţi năpraznic de armata moldovenească. Până să se dezmeticească otomanii, până să înţeleagă cine-i atacă şi din ce parte, mulţi dintre ei au fost ucişi, iar cei care au scăpat s-au pus pe fugă, cu toată încercarea disperată a lui Suleiman Paşa de a-i opri. Până la Dunăre au fost urmăriţi de moldoveni, hărţuiţi şi ucişi o mare parte din ei.
Cronicarul polonez Ian Dlugosz, contemporan cu evenimentele:
„Căci toate şirurile dinainte în care în frunte erau şi secui au fost zdrobite de turci, şi ameninţa un mare pericol pînă cînd [Ştefan] personal se aruncă în mijlocul turcilor exaltaţi de bucuria victoriei, şi cu puterea minunată a lui Dumnezeu a nimicit toate grupările turceşti avînd abia 40.000 de luptători, între care cea mai mare parte erau ţărani.”
Acelaşi cronicar polon a scris că:
„foarte puţini turci şi-au găsit mântuirea prin fugă, căci chiar şi aceia care au fugit şi au ajuns la Dunăre au fost ucişi acolo de moldoveni, care aveau cai mai iuţi, sau au fost înecaţi de valuri. Aproape toţi prizonierii turci, afară de cei mai de frunte, au fost traşi în ţeapă. Cadavrele celor ucişi le-a ars, iar câteva grămezi cu oasele lor se văd până astăzi şi sînt mărturie veşnică a unei victorii atât de însemnate. Toată oastea lui - Ştefan cel Mare - s-a îmbogăţit foarte tare din prada luată de la turci, aur, argint, purpură, cai şi alte obiecte preţioase.”
Lupta de la Vaslui, Podul Înalt, a fost o victorie strălucită, care a dus faima domnului în Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele creştinătăţii, i-a scris lui Ştefan:
„faptele tale săvârşite până acum cu înţelepciune şi vitejie contra turcilor necredincioşi, duşmanii noştri, au adus atâta celebritate numeleui tău, încât eşti în gura tuturor şi eşti de către toţi foarte mult lăudat.”
Acelaşi cronicar polon amintit mai sus, îl numeşte pe Ştefan un bărbat demn de admirat, la fel ca eroii pe care îi admiră lumea. După părerea acestuia, lui Ştefan ar trebui să i se dea stăpânirea lumii, el să fie conducătorul oastei pe care principii europeni ar trimite-o împotriva otomanilor, deoarece, în timp ce ceilalţi principi trândăvesc şi î-şi petrec timpul în petreceri sau în lupte mărunte între ei, Ştefan este singurul care a obţinut o victorie atât de strălucită împotriva unui duşman care părea de neînvins.
Cronicarul anonim scrie că au fost luate de la turci 40 de steaguri, în timp ce unele surse italiene şi austriece indică pierderea de către turci a 45.000 de oameni, a 100 de steaguri, întreaga artilerie şi capturarea a 4 comandanţi. Cronicarul turc Sa's ed-Din chiar scrie că armata turcă a pierdut majoritatea oamenilor. Cronicarul Jan Stricovschii indică o cifră totală de 100.000 de morţi. Căpeteniile de seamă prinse au fost lăsate în viaţă, dar au fost trimise ostatici la diferiţi principi europeni. Singurul eliberat a fost fiul unei căpetenii, Isac (Sac) paşa.
În „Letopiseţul de cînd s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovei” (Letopiseţul anonim al Moldovei), scris în slavonă în timpul domniilor lui Ştefan cel Mare şi a fiului acestuia Bogdan al III-lea, citim despre marea victorie de la Vaslui:
„În anul 6983 [1475] ianuarie 10, marţi, a fost război la Vaslui cu puterile turceşti şi a biruit atunci Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, care s-a născut din Preacurata Fecioară spre mântuirea noastră. Şi le-a dat Dumnezeu pe acele limbi necredincioase în ascuţişul sabiei şi au căzut atunci mulţime mare, fără număr şi au fost prinşi vii mulţi, fără număr, care de asemenea au fost tăiaţi, ci numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac paşa. Şi steagurile lor şi cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Şi s-a întors Ştefan voievod cu toţi oştenii lui ca un purtător de biruinţe în cetatea sa de scaun a Sucevei şi i-au ieşit în întâmpinare mitropoliţii şi preoţii, purtând Sfânta Evanghelie în mâini şi slujind şi lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost ca dar de la cel Preaînalt şi binecuvântând pe ţar: „Să trăiască ţarul”. Şi a fost atunci veselie între oameni şi la toate domniile dimprejur şi la toţi creştinii drept-credincioşi, căci a biruit domnul limbile păgâne cu mâna robului său, Io Ştefan voievod. Şi însuşi Ştefan voievod a făcut atunci mare ospăţ mitropoliţilor şi vitejilor săi şi tuturor boierilor săi, de la mare până la mic. Şi a dăruit atunci multe daruri întregii lui oştiri şi lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost.”
În textul original slavon scrie "Da jive(t) ţari", ceea ce a fost tradus Să trăiască ţarul!, cum şi este de altfel redat în unele traduceri, în altele apare - împăratul, sau domnul!.
Ştefan a trimis regelui Ungariei şi Principelui Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel şi Papei de la Roma, ca semn al biruinţei de la Vaslui, împreună cu o scrisoare:
„Către coroana ungurească şi către toate ţările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întrgii creştinătăţi şi, în fiece zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea. De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul turc (adică sultanul Mahomed) a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Paşa. Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre.”
Ştefan cel Mare nu ezită să ceară ajutor şi săi pună în gardă pe ceilalţi principi europeni:
„auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor î-şi puse în gând să-şi răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii. Dar dacă acesată poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută, atunci toată creştinătatea va fi în mare primejdie. De aceea ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă Turcul are acum mulţi potrivnici, din toate părţile, care stau împotriva lui cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim pe credinţa noastră şi cu jurământul domniei noastre că vom sta în picioare şi ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru. Aşa trebuie să faceţi şi voi, pe mare şi pe uscat, după ce cu ajutorul lui Dumnezeu...noi i-am tăiat mâna cea dreaptă.”
Nobilii lituanieini au receptat mesajul lui Ştefan, cerând Principelui Poloniei să trimită ajutor (Lituania şi Polonia formau atunci un singur regat), arătând că este mai bine să se lupte pentru apărarea vetrelor moldovenilor, decât pentru ale lor, dar regele polonez nu a luat nici o măsură de a-l sprijini. Matei Corvin, regele Ungariei, şi-a asumat cu îngâmfare meritele, scriind principilor europeni că el a obţinut victoria de la Vaslui, numindu-l pe Ştefan, căpitanul său! De asemenea cerea bani acestora pentru a continua războiul, deşi până atunci nu făcuse nimic. Asfel, Papa de la Roma, în loc să-i trimită banii lui Ştefan cel Mare, i-a trimis lui Matei Corvin, iar domnitorului moldav i-a trimis doar vorbe frumoase, deşi solii lui Ştefan i-au explicat că acesta nu este supusul regelui Ungariei, ci stăpân deplin al ţării şi al poporului său.De fapt vasalitatea lui Ştefan cel Mare faţă de regele Ungariei, a fost acceptată de acesta într-adevăr în anul 1475, sub presiunea invaziei otomane, dar tratatul de fapt, ascuns sub termenii feudo-vasalici specifici, reprezenta în fapt un tratat de alianţă, diferit de cel de vasalitate care exista până la conflictele moldo-ungare din perioada 1461-1467, încheiate cu înfrângerea lui Matei Corvin la Baia.
La venirea primăverii, nici un principe european nu era pregătit să trimită ajutoare lui Ştefan. Campania de răspuns a lui Mohamed al II-lea pentru pierderea suferită la Vaslui a tatonat terenul prin ocuparea Caffei, cetatea negustorilor genovezi, şi a altor cetăţi din Crimeea, apoi atacarea Cetăţii Albe şi a Chiliei, care însă nu au putut fi cucerite. A urmat atacarea Mangopului, de unde provenea doamna lui Ştefan, Maria de Mangop, culminând la 27 iulie 1476 cu marea înfruntare de la Valea Albă, Războieni, una din cele mai mari bătălii ale epocii, cu un raport de 12.000 de moldoveni la peste 200.000 de turci, pierdută de moldoveni, dar fără ca Ştefan să fie supus.
[modifică]
Podul Înalt - Ştefan cel Mare - Simboluri actuale ale Vasluiului
„Domn adevărat, viteaz, cuminte şi iubitor de ţară şi neam. Într'însul găsise poporul românesc cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său”
Nicolae Iorga (Inscripţie pe statuia lui Ştefan cel Mare din piaţa civică a oraşului Vaslui)
Monumentul de la Podul Înalt
Amplasat la cca. 12 km sud de Vaslui, în localitatea Băcăuani, pe locul desfăşurării celebrei bătălii a fost ridicat un măreţ monument, reprezentându-l pe Ştefan cel Mare călare. De unii văzut ca loc de pelerinaj pentru încărcătura emoţională deosebită pe care o produce, înainte de anul 1989, la statuia lui Ştefan cel Mare de la Podul Înalt se organizau numeroase excursii şi tot aici, ani de zile, şcolarii cei mai buni la învăţătură din judeţul Vaslui erau trecuţi în rândul pionierilor. La baza monumentului se găseau şi magazine cu obiecte de artizanat, cărţi de istorie şi broşuri, reproduceri după tablouri sau statui reprezentându-l pe Ştefan cel Mare, care însă după retrocedarea terenurilor, localnicilor, au dispărut. Statuia ecvestră de la Podul Înalt este locul în care, an de an, este evocat spiritul Marelui Ştefan, spirit la picioarele căruia se închină şi astăzi contemporanii noştri.
Numele Podul Înalt devenit un simbol pentru Vaslui, este folosit în mod obişnuit pentru reprezentările locale: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Podul Înalt al judeţului Vaslui, Cupa Podul Înalt la şah, strada Podul Înalt din Vaslui, etc
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
The time travelers wife 2009

M-am uitat aseara , ma rog , pe la 2 dimineata , cu varamiu la un film care mi s-a parut misto ...
Clare (Rachel McAdams) a fost îndrăgostită de Henry dintotdeauna. Deşi nu ştie când vor fi nevoiţi să se despartă, ea este ferm convinsă că sunt sortiţi să fie împreună. Datorită unei anomalii genetice rare de care suferă, Henry (Eric Bana) are capacitatea de a călători înainte şi înapoi în timp, fără însă a avea control asupra acestui fenomen. În ciuda faptului că această particularitate a lui Henry îl face să apară şi să dispară într-un mod imprevizibil, Clare încearcă din răsputeri să-şi construiască viaţa alături de el.
Mai multe puteti citi -->AICI<-- .
Aveti si un trailer . Vizionare placuta !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , I .
Metin 2
Ce pot spune ... dupa cum stiti (sau nu) , e un joc de strategie , un fel de mu ... M-am apucat de vreo doua zile si pot spune ca is dependent . :)) Cand is la scoala imi vine sa chiulesc si sa ma duc acasa sa ma joc . Partea tare e ca radeam de doi colegi de la handbal ca pe aia ii prinde si 5 dimineata in metin 2 si acum am ajuns cam la fel ca ei . :D
Mie imi place jocul si imi ocupa timpul ...
Daca vreti sa va apucati si voi si sa stiti mai multe despre joc puteti intra pe www.metin2.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Mie imi place jocul si imi ocupa timpul ...
Daca vreti sa va apucati si voi si sa stiti mai multe despre joc puteti intra pe www.metin2.ro
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
marți, 5 ianuarie 2010
Big fan 2009
De curand am dat jos de pe filelist Filmul Big Fan (2009) , mi s-a parut tare dupa ce am vazut trailerul , dar din pacate nu am gasit subtitrare la el ... Am deschis filmul si cu BS Player cu speranta ca poate imi gaseste vreo subtitrare , dar din pacat nu mi-a gasit decat doua subtitrari in limba engleza ...
Daca gasiti voi , va rog sa lasati un comentariu la articol . Meri anticipat .
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Daca gasiti voi , va rog sa lasati un comentariu la articol . Meri anticipat .
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Super bingo metropolis
Ce zici ma si de treaba asta cu super bingo metropolis ! De ceva timp mama tot da banii pe taloane la emisiunea vietii , ca vai Doamne poate castiga si ea ceva . In loc sa imi dea mie bani de tigari , ea da banii astora si nu castiga nica . Mare balamuc mai e si cu Bingo-ul asta . Ma intreb daca le-au dat banii la oamenii care era sa sara pe geam de bucurie cand au aflat ca au castigat ...
Multa bafta la astia de jcuati si poate ne spuneti si nou daca se tin astia si dau banii si nu trag tepe .
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Multa bafta la astia de jcuati si poate ne spuneti si nou daca se tin astia si dau banii si nu trag tepe .
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
sâmbătă, 2 ianuarie 2010
Chirita Alexandru
Cred ca deja il stie toata lumea pe Chirita Alexandru aka Bred Pit (greseala intentionata) . Va prezint 3 tutoriale de succes . Vizionare placuta !
Cum sa te imbraci la banchetul de clasa a 8-a !

Cum sa dansezi !
Cum sa incerci sa futi o fata ! (scuzati fundalul sonor , era un betiv la platane)
Cum sa te impaci vu prietena !
Scuzati greselile de ortografie , aveam emotii "datorita faptului pentru ca" vorbeam despre maestrul tamplar Chirita Alex !
Filmulete create de cezareell si smurf , al doilea filmulet capturat de Ferrari si cu mici editari din partea lu pici !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Cum sa te imbraci la banchetul de clasa a 8-a !

Cum sa dansezi !
Cum sa incerci sa futi o fata ! (scuzati fundalul sonor , era un betiv la platane)
Cum sa te impaci vu prietena !
Scuzati greselile de ortografie , aveam emotii "datorita faptului pentru ca" vorbeam despre maestrul tamplar Chirita Alex !
Filmulete create de cezareell si smurf , al doilea filmulet capturat de Ferrari si cu mici editari din partea lu pici !
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Etichete:
club,
dance,
dansul pinguinului,
dansul tamplarului,
funny,
house,
idiot,
professional,
professional dancer,
stand up comedi,
tampiti,
tamplari,
video cu tampiti,
video funny
chuck norris
Mai jos o sa va prezint ce s-a intamplat defapt cu Silvio Berlusconi , atunci cand s-a zis ca a fost lovit de o statuieta .

Poza preluata de pe forumul suporterilor .
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .

Poza preluata de pe forumul suporterilor .
Pentru voi corespondentul de pe bancheta din spate , cezareell .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)